Radio Guerrilla ...eliberadio!

Razvan Exarhu zilnic de la 1 la 2 cu 'Haideti sa Haidem'

... cum adica, zice el azi, cum adica... sa ajungi undeva 'la timp'? :) you gotta love the guy.

groaza – ingrozire – ingrozitor – groaznic – grozavie - grozaaav ! :)

cu ce raman eu pana si din Cioran (cand tot ceea ce retin ma descrie):

Ne deosebeste de inaintasi dezinvoltura cu care privim Taina. I-am schimbat pana si numele: asa s-a nascut Absurdul.

Suntem cu totii niste sarlatani: supravietuim problemelor noastre.

“Sunt ca o papusa stricata, cu ochii cazuti inauntru.”
vorba unui bolnav mintal

Sa-ti tainuiesti suferinta, s-o degradezi, transformand-o in voluptate – smecherie a introspectiei, tertip al celor dedicati, diplomatie a geamatului.

Inauntrul oricarei dorinte se incaiera un calugar cu un macelar.

Fiecare se inchide in propria-i frica – turnul sau de fildes.

Voi ce intelegeti din chestia asta? Spuneti-mi si mie.


McDonald cu pruncul - Cristian Tudor Popescu

Chipul fiului meu cel mic e la câtiva centimetri de chipul meu. Ma priveste cu ochii lui de crystal organic, pe sub sprâncenele strânse a râs. Tatiu, spune, tatiu. Cap de înger retusat. Cap de caolin pictat cu cerneala chinezeasca . dai cu el de pamânt si se face tandari. Îi pun palma în piept si îl împing usor. Mestec cu sârg hamburgherul, chifteaua cu zgârcituri strivita pe chifla. Râde si se apropie din nou. Îl împing. Tatiu. Când vrea sa mai faca o data pasul spre mine, îl plesnesc cu dosul palmei peste gura. Încremeneste. Îsi pipaie buzele îndurerate. Ma priveste aiurit, parca trezit din somn, minute în sir, în tacerea strabatuta doar de suierul vântului care cutreiera desertul. Într-un târziu, schiteaza un început de pas. Mestec. Îl lovesc peste fata, o data si înca o data. Se clatina ametit. Îsi ia capul în mâini. Îi tremura buzele. Ochii îi joaca în lacrimi. Simt ca sta sa mi se napusteasca în brate. Îl palmuiesc iarasi, în serie. Izbucneste în hohote, convulsiv, se trânteste la pamânt si plânge cu toata fiinta sub loviturile brutei mari si colturoase din fata lui. Lasa-ma în pace, spune mut, nu ti-am facut nimic, nu vreau nimic, nu fac decât sa traiesc, te deranjeaza câinele meu de cauciuc, cisterna din plastic, papusa Cibi ? Înghit si urlu, ridica-te, ridica-te-n pastele mamei, în pastele tatalui tau. În sfârsit, în ochi îi apare o sclipire tulbure, sprâncenele se aduna si coboara, maxilarele se strâng. Scoate printre buze un mârâit subtire, hazos, dar privirea, slava tie, Dumnezeule, mare mila ta, se limpezeste, se face fixa si cruda, ca a fiarei în salt. Ma asez în genunchi. Vine si ma
loveste cu pumnul în nas, cu picioarele în burta, încearca sa-mi scoata ochii cu degetele. Da pâna oboseste. A izbutit sa-mi crape usor buza de jos, un firisor de sânge se lasa printre tepii negri si albi ai barbii. Îi dau sa muste din hamburgher. Hapaie, înghite pe nemestecate, îi place. Îsi trage sufletul si se uita lung la mine, cu ochii larg deschisi.
Ma mai loveste o data peste tâmpla, cu bratul rotit teapan din umar, fara putere. Tatiu. Adoarme fulgerator, ca într-un lesin. Are parul umed, de culoarea desertului.

Magritte - Collective Invention, 1934



Introduction

When faced with an environmental perturbant, animals must either adapt or face extinction. Adaptation may be accomplished at the species and/or population level.

Physiological adaptation is accomplished at the individual level, by adjusting behavior, organ-system dynamics, molecular components and a host of other constituents so that survival may be maintained in the face of environmental stress.

Genetic adaptation can be accomplished at the species and/or population level. Interspecies adaptation reflects the evolutionary segregation of species into specific niches that are compatible with their molecular and physiological machinery. Intraspecies variability provides the genetic plasticity for species survival at the expense of some individuals by reshuffling the gene pool of populations.

The respiratory complex and specifically hemoglobins are perhaps the best system to study species, population and individual adaptation to environmental stress because respiration exists at the ‘organism-environment interface.’ Fish are particularly useful in such studies because they respond directly to such environmental variables as temperature, oxygen, pH, salinity and carbon dioxide which can be measured and controlled in a defined way, making them excellent model parameters to study the strategies of adaptation to environmental change.

Molecular Ecology of Teleost Fish Hemoglobins: Strategies for Adapting to Changing Environments – Dennis A. Powers, from the Symposium on Respiratory Pigments, Richmond, Virginia, Dec. 1978