"Si-a plecat Apolodor..."

Cand am sa cresc mare eu vreau sa fiu timp liber!

...The true pessimists are those who continue to seek happiness. Wait for two or three years and then go and ask them what they have attained.

Can I ask you where your optimism lies?

It lies in being aware that the drama of our civilization consists in a non-harmonious development between the requirements of technology and the needs of the spirit, whose perfection is the true purpose of life.
[....]
Cheerful people seem guilty to me, because they can’t comprehend the mournful value of existence. I accept happiness only in children and the elderly, with all others I am intolerant.

Tarkovski

A iesit soarele
Si-am mancat toate bananele.

“Dumnezeu a facut întâi ceata si norii; apoi ploaia. La urma a facut vremea frumoasa.
Esti – în ce ani ? Ai cetii, ai ploii ? întreb prieteneste. Pregateste-ti, ca demiurgul, vremea frumoasa.”

Constantin Noica – Jurnal de idei, Ed.Humanitas, 1990, pg.389.

micile nenorociri zilnice...

Cum se poate deosebi intre foamea foame si foamea impresie-de-foame?

... intamplator am dat peste o carte scrisa de o persoana cu numele infloritor de Rose Rosetree, dar cu titlul frumos: Wrinkles are God's make-up.

Afara sufla vantul e intuneric si frig si picura picura. Si-n mine sufla vantul, e intuneric si frig si picur. Picur.
Ar fi atat de multe de spus dar nimeni nu incearca sa spuna nimic nimanui (cu eterna scuza de a risca neintelegerea). Nici macar parintii copiilor, iubitii iubitelor, cartile rafturilor, laptele ierbii. Suntem niste vaci...!!!

Nu are sens sa tii o pasare intr-o colivie,o planta intr-un ghiveci, un om intr-o camera. Numai oamenii pot fi atat de imbecili incat sa creada in treburile astea. Lucrurile nu au cum sa incapa in incaperi.


teoria fractalilor

"A fractal is a rough or fragmented geometric shape that can be subdivided in parts, each of which is (at least approximately) a reduced-size copy of the whole. Fractals are generally self-similar and independent of scale."
Basically, a fractal is any pattern that reveals greater complexity as it is enlarged. Thus, fractals graphically portray the notion of 'worlds within worlds'. As you keep dividing and dividing and dividing the shape....the perimeter keeps getting infinitely larger, yet the area is finite. (Alan Beck)

Cred ca norii si fulgii de zapada sunt cei mai frumosi fractali de care suntem constienti.

Si tu vei fi asemenea celui care, pt a se calauzi, va urma lumina pe care el insusi o va tine in mana sa.


Oare ce vei face (asta sau altceva)..... (De-atatea ori am simtit ca natura cere de la mine un gest si n-am stiut ce anume sa fac.)



Bine. Atunci, asculta-ma, a spus Dumnezeu care, incepand din acest moment m-a tutuit. Unii oameni ar dori mereu sa intervin si sa schimb de dragul lor ordinea stabilita. Asta ar insemna sa complic prea mult lucrurile, sa trisez si sa nu pot ramane credincios legilor mele. Ar trebui ca oamenii sa invete ceva mai bine sa se supuna acestor legi si sa inteleaga ca, in acest fel, vor putea cel mai bine sa traga foloase din ele.
Omul poate mult mai mult decat crede.
- Omul se afla in mare incurcatura, am spus eu.
- Sa iasa din ea, a raspuns atunci Dumnezeu; il las sa se descurce tocmai pt a-i arata stima mea.

Andre Gide- Fructele pamantului

Ar trebui sa ma intorc mult in urma. Nu stiu in ce punct anume m-am ratacit printre sensuri. Sensurile sunt bile nenumerotate, levitand in masina cu aer a Loteriei Nationale.
Mereu ramane cate ceva de reportat.
Si-atunci mi-am baut drojdiile zilelor cu prieteni bizari [Ira, Yana...] care pareau cand ca sunt, cand ca dispar in ceata lactica, in aburi moi de alcool, mi-am fumat noptile infasurate in foi sfarimicioase de canepa, ... Doar ca sa pot fugi de mine. Sa pot sa fug si sa ma duc, sa ma tot duc, orb, nestiut. Dar peste tot dadeam iarasi si iarasi de mine, dadeam mereu peste aceeasi luciditate grasa, aceleasi ruperi de lumina, scarba nedeslusita, intre sudoare si flegma, acelasi sange mirosind a fier. Al meu.
Aceeasi dorinta nebuna de altceva. De altceva. Alt ceva.
[Rasuflare.]
Acum, nu le mai inteleg rostul. Imi juram mie si crucilor intalnite in cale si lumii si seninului ca astfel voi gasi fericirea pe care mi-am promis-o, aici, in alte parti, sau in nici o parte, nu mai are importanta. Sau macar o dara subtire de liniste, sau macar o o umbra sub care sa ma culc. Cum nu intelegi cand ai nevoie doar de-atat?

Cristian Neagoe - in camera mariei gaseai