Mama mea foloseşte cuvântul "credenţ", aşa că eu mă mir de unde vine (ca şi cu "şpais" :) sau "a se dunstoli", al lui buni). Pe dexonline scrie doar:

CREDÉNŢ, credenţuri, s.n. (Reg.) Bufet. – Din germ. Kredenz.


Kredenz, die; -, -en [ital. credenza, eigtl. = Glaube, Vertrauen, Glaubwürdigkeit, aus der Wendung: far la credenza =(als Mundschenk an einem Seitentischchen) Speisen und Getränke vorkosten, damit auf derer Unschädlichkeit vertraut werden kann < mlat. credentia, zu lat. credere, Kredo].....

credence
Etymology: Middle English, from Anglo-French or Medieval Latin; Anglo-French, from Medieval Latin credentia, from Latin credent-, credens, present participle of credere to believe, trust — more at creed
Date: 14th century
1 a: mental acceptance as true or real b: credibility 1
2: credentials —used in the phrase letters of credence
3[Middle French, from Old Italian credenza] : a Renaissance sideboard used chiefly for valuable plate
4: a small table where the bread and wine rest before consecration

În germană e mai palpitant, în dicţionar scrie că a face credenţa era, ceva de genul, o mică gustare pentru a testa că totul e ok, că nu incearcă nimeni să otrăvească pe nimeni.

Azi toata ziua m-a durut capul intre cele doua emisfere. In momentele in care eram mai apocaliptica ma gandeam ca durerea va avea ca urmare lesinul meu in diferite situatii foarte nepotrivite.

Altfel chelnerez. Alde x zice desigur ca de ce dracu nu gasesc ceva mia pe masura mea, etc. Totul pare foarte simplu vazut de departe.

Mi-e dor de M. Singura mea sursa de comfort. Aproape. El si intalnirile cu Romina. Ultima oara cand am vazut-o pe Romina, am vorbit incontinuu, pentru ca nu mai vorbisem cu adevarat cu cineva de zile intregi. Ea tot zambea si se uita la mine.