In aceeasi zi, inainte sa mergla Cluj, am citit:
" Un vecin se invarte de un sfert de ceas in spatele blocului cu o punga mare de gunoi in mana. Cauta un loc curat, unde sa arunce gunoiul." (Tudor Octavian - Povestiri)
si am vazut un interviu cu Alexandru Paleologu care declara ca iubeste Romania pt ca "Nu a trecut o zi in care sa nu intalnesc un om inteligent."
"Ah! Romani si Romanie!..."
Cu 500 de lei in buzunar priveste-ti speranta cum ti se scurge toata dintr-odata din corp asa cum se goleste o galeata de apa... Ai pierdut trenul? Nu-i nimic, vine altul. Intre timp, ancoreaza-ti mintea de orice poti.
Stupid country! Zicea o tipa unui strain stand la coada la bilete. Ea nu stia ca e lafel peste tot.
Ploua.... si, ca intotdeauna, nimic nu ma indemna sa sterg picaturile care se adunasera imbecile si subtile pe ochelari. CA DE OBICEI.
Pe balconul caminului 1 de la etajul trei, noaptea, cand nu-mi dadeam seama daca hotelul din zare se numeste RIMINI sau M...RI (in ce hal imi sunt ochii.... ) m-am gandit asa uitandu-ma la umbra mea de pe perete:
Lumea nu imi apartine, nimic si nimeni nu ne apartin: cine are intelepciune sa accepte asta cu toata inima, cine accepta sa nu posede nimic? Visez la niste campioni alergatori care, la semnalul de pornire in cursa, s-ar invita unul pe altul politicos: " Dupa dumneavoastra, domnule, treceti primul - Nu, nici nu ma gandesc, dupa dumneavoastra..."
Eugen Ionescu - Jurnal in farame
Visez ca mi se spune: "Nu poti avea revelatia, raspunsul la toate intrebarile dumitale decit prin vise. Trebuie sa visezi cum se facea ca." Adorm deci in vis si visez, in vis, ca se facea visul absolut. La trezire, adica trezindu-ma cu adevarat, imi aduc aminte ca am visat ca visez, dar nu-mi aduc aminte deloc visul din vis, de visul adevarului absolut, visul care explica totul.
Eugen Ionescu despre copilarie:
"Toate astea s-au uscat, incetul cu incetul. S-au facut ca o foaie subtire - subtire si stravezie, da, care apoi s-a spart fara zgomot, a disparut."