din Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii:

Ai încălţat opincile realităţii, au să-ţi bătătorească tălpile.

Dumnezeu nu e un imens papagal roşu. (Kierkegaard)

le Pape, cest des bureaux. (Pierre Benoit)

Lucrurile de care suntem înlănţuiţi sunt ireale, dar lanţurile care ne leagă de ele sunt foarte reale. (Simone)


fráier (-ri), s.m. – 1. (Arg.) Om prost, care este furat sau de la care se obţine vreun avantaj. – 2. (Arg.) Ins, tip. Germ. Freier „pretendent, logodnic“ (Graur, GS, VI, 335), cf. pol. frajerz „logodnic“ (Graur, BL, IV, 82), ceh. frajer (Berneker 283), cr. frajar. Semantismul pare să se explice prin ideea că logodnicul este întotdeauna tras pe sfoară. După Vasiliu, GS, VII, 114, din germ. Freiherr „domn“.

Steinhardt se concentrează asupra ultimei variante etimologice. Freiherr - om liber, nobil, domn, nu poate fi tras pe sfoară decât în aparenţă, pentru că e la un nivel la care aşa ceva nu îl atinge.