M-am oprit pe Horiei - in intuneric, sub o fereastra, umbrita de un copac, cu o perdea iesita peste cercevea, din casa se auzea glasul lui Aznavour cantand "Je sais qu' un jour ma voi trezi bien different de tous les autres jours..." M-am rezemat de zid, ca un borfas. Mi-am tras sufletul, era o voce noua in Bucurestiul meu, [...] cu cuvinte nemaiauzite intr-un cantec "bien different de tous les autres jours." Aveam nevoie de ele. Credeam de mult in bibliografia intamplarilor la colt de strada, a hazardului ascuns sub un colt de perdea. Erau semne oculte ale strazii, mult mai sigure decat cele ale inconstientului, totdeauna dubios unui marxist.O voce, in noapte, care-ti spune ca te poti trezi intr-o dimineata cu totul altul decat cel care ai fost pana atunci - trebuia s-o ascult, si merita sa fiu descoperit aici, sub fereastra, ca un hot. (Eram obsedat in tramvaie si trenuri, de controlori.) La militie as fi recunoscut ca intr-adevar vroiam sa fur. "Ce?" ar fi urlat plutonierul.

Radu Cosasu - Meseria de nuvelist