Un gand de 14 minute

Un gand de 14 minute
(22:30 – 22:44)

ce faci
copile
nu ti-e dor de casa
de cladirile vechi si darapanate...
de acoperisurile tale
de alex
de buni
de luc
de mami si de tati
nu ti-e dor?
nu ti-e dor de frigiderul gol
sau relativ gol
oricum mai gol decat aici
nu ti-e dor de murfatlarul sec
nu ti-e dor de pachetele de pall mall
nu ti-e dor de strada aurel lazar. scarile intortocheate. usa de sticla.
soneria stricata
podul care se prabuseste mereu.
dar inca nu a picat
bicicleta murdara cu franele uzate
usa de fier si vodka dupa usa
odata uitata, odata trecuta... nimeni nu-si va mai aminti
de ea. de tine. de drum.
poate ca intr-o zi orfelinatul se va desfiinta
si atunci ce copii vor mai plange cand mai ai putin si ajungi acasa?
ce copii vor mai plange cand tu vezi turla bisericii albastre de langa blocul tau?
stadionul mai des parasit decat plin
el, cum se simte? nimeni nu se gandeste la el
nimeni nu se gandeste ca stadionul ar vrea sa se sinucida de atata singuratate
scarile sub usa de la muzeu
tigarile stinse pe trepte
un loc asexual.
desi pe usa scrie f...
nu ti-e dor de camera galbena?
camera galbena cu mobila cafenie
fulgi de nea pe oglinda si pe geam
carti in biblioteca
cartile in limba ta
in limba fratelui tau
in limba oamenilor vostri
sunt ei ai vostri, sau voi sunteti ai lor?
scoala generala numarul 11
gardul pe care il sareai ca sa pleci acasa mai repede
cand erai inca mica
acum nu mai esti mica
oameni ursuzi
magazinele abc
luna plina si soarele gol sau invers
cerul gri sau albastru sau violet
tramvaiele huruinde trecand pe langa cainii vagabonzi
nu ti-e dor?
odata trecute, toate clipele devin amintiri frumoase.
odata imbatranite, toate mobilele se rup.
odata implinite, toate visele se uita.

“poate ca, intr-o zi, cineva, ma va gasi....
ratacind ratacind ratacind.... "